Mircea Eliade

• Sensul existenţei şi datoria fiecărui om este creaţia.

• A fi liber înseamnă, înainte de toate, a fi responsabil faţă de tine însuţi.

• Iniţierea este o moarte şi orice moarte inteligent asumată poate echivala cu o iniţiere.

• Destinul este acea parte din Timp în care Istoria îşi imprimă voinţa ei asupra noastră. De aceea trebuie să-i rezistăm, să fugim de el, să ne refugiem în Spectacol.

• Am ieşit din mine ca să păşesc mai departe.

• Sexul pentru mine nu e decât o libertate în plus şi o dogmă pe care o pot verifica sau anula.

• Am uitat de mult gustul atâtor trupuri pe care le-am cunoscut. Asta se întâmplă aproape tuturor bărbaţilor: să n-aibă amintiri calde, să nu mai păstreze nimic din toată magia aceea a dragostei fizice. Cred că femeile uită mai greu; trupurile lor păstrează îndelung prezenţa bărbatului pe care l-au iubit sau cunoscut cândva. Dar se întâmplă în viaţa oricărui bărbat un miracol de câteva clipe: întâlnirea unei priviri, o sărutare, o atingere care nu se aseamănă cu nimic din tot ceea ce a fost până atunci.

• Omul e singurul animal care-şi poate rata viaţa.

• Timpul este singurul lucru care se pierde într-adevăr.

• Nu e bun de nimic cel care nu e bun decât pentru el.

• Viaţa cunoaşte scene, şi se poate spune că e împărţită în acte, dar cortina se lasă o singură dată.

• În iubire ne deşteptăm totdeauna prea târziu.

• Ăsta mi se pare lucrul cel mai greu de învăţat în contemplarea iubitei: să ştii să-i priveşti ochii.

• Ar fi înspăimântător să crezi că din tot acest cosmos atât de armonios, desăvârşit şi egal cu sine, numai viaţa omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui n-are nici un sens...

• In dragoste nici o certitudine nu e definitiva...Lucrul acela elementar-sentimentul ca esti iubit- trebuie necontenit verificat, caci o singura indoiala, o singura greseala surpa totul in nebunie si extaz.

• Camaraderia intre un barbat si o femeie tanara este posibila numai daca amandoi sunt foarte inteligenti sau daca amandoi iubesc.

• Femeia ne invita intotdeauna s-o privim asa cum vrea ea.

• Cea mai preţioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înşine. Călătorie ce o facem în singurătate.

• Dacă există o fericire pe pământ, apoi aceasta este prietenia.

• Nu există asemenea lucru, o viaţă. Termenul e în sine contradictoriu. Fiecare începe prin a fi mormoloc, şi urcă pe 2 scări paralele, trup şi suflet. Din întâmplare, una din scări - trupul, e continuă, şi fiecăruia îi e dat să-şi atingă marginea: moartea. Cealaltă scară se opreşte pe o anumită treaptă, între 11 şi 15 ani, şi se acolo începe să se învârtească pe loc.

• Ciudat, mi se pare că oamenii fug de fericire, nu o caută.

• Mai bine o dragoste pierduta decat una neavuta.

• Dar ce poate însemna o iubire? Cât poate ea dura? Nimic nu durează în lumea asta; totul trece, totul se preface, totul moare ca să se nască din nou, altfel, în altă parte, cu alţi oameni.

• Nu poţi iubi niciodată doi oameni în acelaşi timp. Iubeşti pe rând, când pe unul, când pe altul.